Sa fim egoisti impreuna!

“Prolog”

”Eu” insumeaza toti oamenii si colegii cu care am petrecut lungi ore de dezbateri si am impartasit nelinistiNu este si nu va fi niciodata o “declaratie de razvratire” ci doar dorinta de a gasi linistea, profesionalismul si normalitatea pe care cu totii le dorim.

Eram pe finalul studentiei. Trebuia sa aleg acel ceva care sa ma implineasca pentru tot restul carierei si, in consecinta, pentru intreaga viata! Infricosator, nu? Ultimele cursuri ale activitatii mele de “invatacel” au fost cele dedicate bolilor infectioase. M-au fascinat si m-au convins. Suna putin telenovelistic, stiu, insa este complet adevarat, va asigur.

Zilnic, medicii infectionisti pe care ii cunoscusem incercau sa rezolve enigma INTREGULUI pacient, ca un puzzle, in care lipsa unei singure piese este de cele mai multe ori vitala. In momentul acela am hotarat ca asta este ceea ce imi doresc pentru viata mea “adulta”.

Au trecut trei ani de la alegerea acestei specialitati, dar nu m-am facut inca “mare”. In medicina “copilaresti” mult, desi nu prea e loc de „joaca”. Aici esti serios, iti pasa, emaptizezi si nu minti.  Astfel, am ajuns medic rezident – cu un mare bagaj teoretic dar fara capacitate de integrare clinica. A trebuit sa ma prind repede de mersul lucrurilor, de „bucataria interna” a meseriei. Iar intelegerea si indrumarea de care am avut parte, m-au ajutat foarte mult. Dar sunt convinsa ca nu toti colegii mei au beneficiat de acelasi tratament.

Odata cu experienta acumulata in fiecare zi, cresteau si responsabilitatile si angoasele aferente. M-am lovit permanent de  provocari ce, in final, mi-au deschis ochii spre numeroasele lipsuri ale mediului sanitar in care imi desfasor activitatea. Sunt convinsa ca explozia mediatica zilnica de nereguli medicale reuseste probabil sa rareasca corzile tolerantei fiecaruia dintre noi.

Se vorbeste extrem de mult despre toate nemultumirile legate de sistemul medical, atat de multe ca se pot scrie romane. In rezidentiat intri cu un bagaj teoretic, dar fara capacitatea de a integra informatiile teoretice primite, pentru ca asa este gandit sistemul educational academic. O parte din noi, reusim, totusi, sa dobandim aceasta capacitate de integrare in timpul rezidentiatului. Asa ca, in cele ce urmeaza,  imi voi exercita  pretinsa capacitate de integrare dobandita si va voi prezenta concluziile mele:

Pacientii sunt mai constienti de existenta si de importanta medicului infectionist, decat colegii din alte specialitatiIn consecinta, resimtim, atat eu , dar mai ales pacientii, lipsa de colaborare si lipsa unei echipe multidisciplinare cauzata, in primul rand, de absenta anumitor specialitati din spitale.

3.Multi dintre noi consideram antibioticul ca pe un  panaceu, folosind informatii insuficiente sau “experienta proprie” si fara a constientiza cu adevarat impactul masiv al fiecarei doze de antibiotic administrate in plus sau irational, asupra noastra, a tuturor.

Ne incapatanam, ca medici, sa ne „adjudecam” pacientii exclusiv si sa ii ferim de orice alta parere medicala atunci cand situatia ne depaseste. Mai mult, refuzam sa ajutam chiar si atunci cand colegii ne solicita parerea medicala.Exista o lipsa acuta de medici de boli infectioase in spitalele multidisciplinare

Nu m-am rezumat doar la a face constatari si a trage concluzii.Nu m-am oprit doar la a ma plange si a ingrosa randul „nemultumitilor”. Am cautat si am gasit, deja, pentru ele si o rezolvare.

Alaturi de un grup de oameni entuziasti, cu gandire proactiva –  medici,  manageri de proiect, ingineri, arhitecti – si beneficiind, totodata, de sustinerea corpului managerial al Spitalului Universitar de Urgenta Elias, am demarat un proiect complex pe care l-am numit “BI-Elias”.  Proiectul presupune infiintarea unei sectii de boli infectioase in cadrul spitalului multidisciplinar cu scopul principal de a reduce aparitia infectiilor intraspitalicesti si de a imbunatati protocoalele privind prescrierea antibioticelor in cadrul spitalului, asftel incat sa nu mai contribuim la cresterea rezistentei bacteriene.

Ne propunem, in acest proiect complex, multe premiere pentru sistemul medical din Romania. Existenta unei sectii de boli infectioase in cadrul unui spital multidisciplinar, universitar si de urgenta. Infiintarea unei catedre de boli infectioase bazata pe aceasta sectie, care sa permita, pentru prima data, la noi in tara, pregatirea rezidentilor de boli infectioase in cadrul unui spital multidisciplinar. Masurarea unor indicatori de performanta in terapia cu antibiotice, spre exemplu „Day of Theraphy (DoT)”, care nu au fost masurati vreodata intr-un spital din Romania. Realizarea unei harti a proceselor administrative din spitalul Elias si optimizarea lor, astfel incat sa eficientizam traseul pacientilor si actul medical, indiferent de specialitate, indiferent daca ambulatoriu sau pe durata internarii. Desfasurarea unui efort de cristalizare si maturizare a culturii organizationale din spitalul Elias, pentru a impamanteni conceptul de echipa multidisciplinara.

Totul cu dorinta si speranta de a crea precedente care sa se transforme in bune practici de urmat in orice alt spital public.

“Epilog”

”Eu” si “noi” suntem definiti intr-o mare masura de aceste crezuri, ce reprezinta o prioritate pentru viitorul normalEchipa a grait: stim ca nu suntem singuri….deci va asteptam!